Suntem înconjuraţi de branduri pe care le purtăm, consumăm sau pur şi simplu încercam să le evităm, însă ştiţi povestea din spatele lor?
Dacă Jumbo sau Lane Bryant nu prea sunt branduri cunoscute la noi, nu acelaşi lucru se poate spune despre Levi Strauss, Guiness, Uzi sau McDonalds.
Astăzi vă prezentăm pe scurt povestea câtorva branduri renumite în toată lumea:
1. Levi Strauss – blugii Levi’s
Fiecare om de afaceri ştie că la începutul goanei după aur din San Francisco, pe lângă căutarea aurului, puteai face bani „frumoşi” şi prin comercializarea accesoriilor necesare căutătorilor de aur.
Acest lucru l-a dovedit Levi Strauss, care a creat primii pantaloni pentru munca grea din pânză de doc, iar mai târziu a schimbat-o cu denimul, pentru a ascunde murdăria de pe aceştia (truc care merge şi astăzi).
2. Jumbo – primul elefant de circ
A fost odată un elefant, care era atât de mare încât a fost numit ”Jumbo”… Însă povestea nu este chiar conformă cu realitatea. Într-adevăr, în 1860 s-a născut un elefant african care a fost botezat Jumbo, numele derivând din cuvintele ”şef” (jumbe) şi ”salut” provenite din limba Swahili.
El a devenit primul animal de circ internaţional, iar lumea întreagă l-a cunoscut şi l-a iubit în drumurile sale prin grădinile zoologice şi circurile Lumii Occidentale.
Chiar dacă a murit lovit de un tren, el încă trăieşte prin multitudinea legendelor dar şi documentarelor care îl au drept subiect. Chiar şi oamenii de afaceri profită de legendă, dovadă fiind creveţii pe băţ Jumbo.
3. Lane Bryant – creatoarea primelor haine pentru gravide şi persoane supraponderale.
Înainte ca Lena Bryant să îşi primească, în 1904, numele scris greşit pe un formular de cerere bancar, doamnele grase şi gravidele nu au fost niciodată în trendul hainelor din magazine. Femeile gravide erau nevoite să stea acasă şi să-şi ascundă „ruşinea”, iar doamnele grase rămâneau în caravanele ţigăneşti de la circ.
Lena a schimbat toate aceste stereotipuri. Orfană, apoi rapid văduvă, modul prin care ea şi-a sprijinit fiul a fost croitoria, mai precis crearea de rochii. Atunci când o clientă a întrebat-o de o rochie discretă pentru a i se potrivi sarcinii ei, Lena a proiectat prima rochie de gravidă care a fost vreodată comercializată.
Astfel şi-a centralizat atenţia spre un alt gen de consumatori de care nimeni nu se atingea: femeile însărcinate şi persoanele supraponderale.
4. Hans Asperger – autism
Ca şi copil, la începutul anului 1910, austriacul Hans Asperger iubea poezia. Îi plăcea să-i citeze pe colegii săi, care îl credeau un ciudat. El a promovat acea percepţie în tendinţa de a cita din propria persoana, referindu-se la el însuşi prin persoana a treia. Multe şcoli l-au ignorat, însă, în cele din urmă a devenit membru al comunităţii medicale de pediatrie. El a prezentat simptome ale sindromului Asperger, încă de la începutul carierei sale, în 1944, când a observat un grup de copii cu o inteligenţă normală, care “nu aveau abilitati de comunicare non-verbale, nu reuşeau să creeze empatie cu colegii lor, şi erau ciudaţi din punct de vedere psihic”.
Din păcate pentru el, dar din fericire pentru bolnavi, autismul a ajuns în centrul atenţiei după ce Hans Asperger a murit, în anul 1980. Drept recunoaştere pentru pionieratul în această cercetare, starea pe care el a obervat-o a primit numele său – Sindromul Asperger.
5. Uziel Gal – prima mitralieră Uzi
Născut în Germania înainte de al doilea război mondial, evreul Gal a fost nevoit să-şi părăsească ţara natală, plecând în Palestina. Înrolat în armata israeliană, el a proiectat prima mitraliera Uzi, una dintre cele mai performante arme la nivel mondial. Dovada: a fost exportată în peste 90 de ţări, folosită în cel puţin 12 războaie, şi a fost cel mai bine vandut pistol-mitralieră până în anii 1980.
6. Typhoid Mary – febra tifoidă
Pentru a-şi asigura traiul, Mary Mallon lucra ca bucătăreasă pentru mai multe familii din New York. Foarte ciudat, persoanele pentru care gătea, se îmbolnăveau de febră tifoidă, iar uneori chiar şi mureau.
A fost nevoită să-şi schimbe de multe ori locul de muncă, din cauza acuzelor că ea ar fi cea care „aducea” boala în familiile pentru care lucra.
În cele din urmă, autorităţile s-au sesizat şi, urmărind şirul lung de victime şi suferinzi de dereglări stomacale, febră şi diareee, au ajuns la Mary, care s-a dovedit a fi un purtător asimptomatic al virusului, drept pentru care au izolat-o forţat.
Mary a fost eliberată după trei ani şi a continuat să infecteze New York-ul timp de cinci ani, cauzând boli grave şi decese. În cele din urmă a fost prinsă din nou şi a fost trimisă în carantină pe o insulă instituţională pentru tot restul vieţii ei.
7. Arthur Guinness – berea Guinness
Guinness Brewery a fost în centrul atenţiei din momentul în care Arthur Guinness a pus mâna pe o fabrică de bere scoasă din uz din Dublin în 1759. Este în centrul atenţiei şi azi, pentru calitatea excepţională a berii pe care o produce şi va fi, probabil, şi mult timp de acum înainte datorită contractului de închiriere semnat pe… 9000 de ani.
Arthur a vrut acea fabrică de bere, în special, pentru că aceasta a inclus drepturile la apa de lângă canalul din apropiere, care îi permitea să transporte cu uşurinţă butoaiele sale.
Legenda spune că Guinness era atât de ataşat de fabrica sa, încât a atacat cu târnăcopul un poliţist care a vrut să-i îngrădească drepturile. Nu se ştie dacă vitejia sa a fost determinată de consumul celebrei beri, însă cert este că a câştigat.
8. Fraţii McDonald’s
Chiar dacă vă gândiţi la Mac şi Dick McDonald ca la „părinţii” epidemiei de obezitate din America, stilul lor este totuşi de admirat.
Restaurantele de la începutul anilor 1940 nu erau mult deosebite de cele de azi: totul era simplificat, de la spatulele special concepute pentru masă, dozatoarele de ketchup construite pentru a stoarce o cantitate uniformă de sos pe fiecare burger. Meniul lor era limitat şi nu aveau chelneri, dar se mişcau chiar rapid, având un succes imens.
Atât de mare a fost reuşita lor încât partenerul de afaceri, Ray Kroc, le-a cumpărat afacerea în 1961 pentru suma exorbitantă de 2,7 milioane de dolari. Kroc a fost de acord să le dea 1% din câştiguri în fiecare an pentru drepturile de autor, dar nu le-a promis în scris. Dacă ar fi fost în scris, McDonalds şi moştenitorii lor ar fi primit în jur de 200 de milioane de dolari pe an până în prezent.
9. Jean Nicot – tutunul (nicotina)
Dacă tot vorbim de oameni pe care să aruncăm vina pentru relele pe care le-au promovat, să nu-l uităm pe ambasadorul francez Jean Nicot.
În perioada în care era în Spania pentru aranjarea căsătoriei unei prinţese de şase ani cu un rege în vârstă de cinci ani, el a descoperit sublimul efect al plantei de tutun.
Obiceiul de a priza tutun (pe vremea aceea tutunul era uscat, transformat în praf şi prizat pe nas) a prins repede la curtea franceză, înclusiv la Caterina de Medici, regina mamă, astfel că Nicot a devenit în scurt timp o celebritate.
„Meritul” său în importarea tutunului în Europa a fost recunoscut şi de chimişti, care au denumit substanţa activă din tutun nicotină.
Cu toate că unele dintre poveştile din spatele acestor branduri ne fac să fugim cât ne ţin picioarele, totuşi e de admirat curajul şi perseverenţa acestora pentru un trai cât mai bun.
