Victoria Fyot este o autoare de romane SF, cunoscută în special pentru controversele rasiale stârnite de cartea Save the Pearls: Revealing Eden.
Acţiunea se petrece într-o perioadă post apocaliptică într-o jungă aztecă, unde rasa superioară este constituită din persoane de culoare, cu numele de cărbuni (Coals), iar clasa inferioară, din oameni cu piele deschisă, numiţi perle (Pearls).
Personajul principal al cărţii, Eden Newman, trebuie să se împerecheze înainte să împlinească 18 ani, în caz contrar va fi exclusă din societate şi lăsată să moară. Acest lucru se dovedeşte a fi extem de dificil pentru ea, o blondă cu ochi albaştri, ce face parte dintr-o specie considerată dispărută. (Cotton). Înmulţirea acestei specii este interzisă, conţinutul inexistent de melanină fiind cel mai mare delict în această societate distopică. Ulterior povestea va căpăta un curs similar poveştii Frumoasa şi Bestia: Eden se îndrăgosteşte de un “Coal”, cunoscut sub numele de Bestia sau Jaguar Man. Printr-un experiment ciudat, acesta a primit ADN-ul unor animale sălbatice.
În această lume culoarea albă este un lucru jignitor şi este un motiv suficient pentru ca un Pearl să fie ucis de către Coals. Eden îi urăşte pe Coals, însă pe de altă parte îşi doreşte să fie ca ei, pentru a fi în siguranţă. Întreaga societate se află în subteran, datorită unui dezastru radioactiv în care majoritatea supravieţuitorilor au fost persoanele de culoare, care datorită conţinutului mare de melanină nu au fost afectate de razale solare ucigătoare. Această întâmplare i-a facut să se simtă superiori, prin urmare au plănuit dominarea celorlalte rase. Pentru a nu ieşi în evidenţă, Eden se deghizează în Coal. Ideea de “black face” nu a fost pe placul criticilor, mai ales datorită istoriei acestui mod de parodiere al persoanelor de culoare de către restul. Începând cu anul 1830 machiajul “ Black Face” a început să fie utilizat în piese de teatru, la operă, mai târziu în filme şi desene animate pentru a parodia aspectul afro-americanilor.
Cartea a fost criticată dur datorită implicaţiilor rasiale întâlnite în descrierea personajelor. Spre exemplu, Coals sunt descrişi ca fiind superficiali, răutăcioşi şi proşti (în cazul femeilor) iar bărbaţii sunt misogini şi violenţi. Nici numele acordate celor două clase nu ajută prea mult în procesul rasial intentat scriitoarei. Simbolistica perlelor şi a cărbunilor este cât se poate de evidentă, iar declaraţiile date de autoare conform cărora cărbunii au proprietăţi pozive fiind puternici şi muncitori ( mulţi au considerat acest lucru o aluzie la muncitorii de pe plantaţii) în timp ce perlele sunt fragile, au înrăutăţit situaţia. Cateogiile sociale sunt împărţite în Cărbuni, Perle, Bumbac şi Ochi de Tigru. Se observă faptul că Victoria a făcut o analogie între culoarea pielii şi fiecare rasă, însă este ciudat faptul că nu a găsit un nume cu înclinaţii ceva mai pozitive pentru persoanele de culoare.
Dincolo de problemele rasiale, de scenariul SF, cartea are ca temă principală subiectul popular al iubirii imposibile datorită diferenţei de clasă sau în această situaţie al celei de rasă. Asemănările cu basmul Frumoasa şi Bestia sunt evidente. Eden este o tânără dintr-o clasă socială inferioară, care locuieşte cu tatăl ei, oarecum izolată de societate. Bramford (The Beast) o va duce departe de această societate şi în ciuda temperamentului agresiv într-un final va descoperii şi alt tip de sentimente pentru tânără.
Cristina Mîrzoi
