„Am citit cu foarte mare interes cartea lui Andrei Oişteanu, Grădina de dincolo, şi cred ca este o apariţie deosebit de interesantă în cultura română, chiar importantă.” (Ioan Petru Culianu, Universitatea din Groningen, 30 octombrie 1984)
Cartea lui Andrei Oişteanu este împărţită în două eseuri; Grădina de dincolo, un studiu al cărui obiect îl constituie basmul Harap-Alb, iar cea de-a două parte, un dicţionar-eseu, ce constă într-o descriere a unor vietăţi fabuloase: vasiliscul, aspida, phoenixul, inorogul, simorgh-ul sau pasărea Roc.
Andrei Oişteanu este un cunoscător, dar şi un urmaş al operei lui Mircea Eliade. Citind cărţile sale eşti purtat într-o lume a simbolisticii străvechi, ascunsă în cele mai simple obiceiuri ale naturii umane. Autorul îl aseamănă pe Harap-Alb cu eroii mitici alte altor culturi, folosindu-se de o bibliografie abundentă. Oişteanu este cunoscut pentru capacitatea sa extraodinară de documentare, aşadar acesta oferă o multitudine de informaţii foarte precise în studiile sale. Basmul Harap-Alb, călătoria iniţiatică a eroului, este rezultatul îmbinării fantasticului şi a credinţelor religioase, iar prin intermediul acestei lucrări avem posibilitatea unei întoarceri la origini şi a cunoaşterii propriei identităţi naţionale. Basmele nu sunt doar simple poveşti pentru copii, sunt mituri străvechi ce caracterizează geneza unui popor.
Cea de-a doua parte, Zoosophia, este un dicţionar de animale fantastice şi simbolurile cu care oamenii le asociază din punct de vedere moral, filozofic şi religios. Lucrare cuprinde atât animale fantastice, rezultat al miturilor şi legendelor populare, dar şi animale domestice cu o simbolistică deosebită în mentalul colectiv.
Cristina Mîrzoi
