Cervicita reprezintă inflamația colului uterin (denumit și cervix – partea inferioară a uterului, care se deschide în vagin) și se poate manifesta acut sau cronic. Aceasta apare deseori în asociere cu inflamația vaginului, situație în care poartă numele de colpită sau inflamație cervico-vaginală. Dacă nu este descoperită și tratată la timp, cervicita se poate extinde și agrava și poate duce la infertilitate sau chiar la cancer.
“Cervicita este o afecțiune frecvent întâlnită, mai mult de jumătate dintre femei fiind diagnosticate cu această problemă cel puțin o dată în viată. Inflamația colului uterin nu este gravă și poate fi tratată, dacă este depistată la timp. Din păcate, cervicita poate trece de multe ori neobservată, iar pacienta să vină la control când modificările anormale ale țesutului s-au extins deja la nivelul organelor învecinate și este nevoie de o intervenție chirurgicală. Din acest motiv, recomand femeilor să meargă periodic la un control ginecologic si să facă testul Babes Papanicolau, o metodă foarte bună de depistare precoce a problemelor de la nivelul colului uterin”, a declarat Dr. Elenă Claudia Teodorescu, medic primar în radiologie și imagistică medicală și doctor în științe medicale, în cadrul Donna Medical Center.
De ce se inflamează colul uterin?
De cele mai multe ori, cervicita poate fi cauzată de infecții transmise pe cale sexuală: Chlamydia, Herpes genital, HPV, Tricomonas etc.
De asemenea, printre cauze se mai întâlnesc și:
– Reacțiile la anumite metode contraceptive: sterilet, diafragma vaginală, alergie la latexul din prezervative
– Leziunile provocate de manevre la nivelul colului uterin: tampoane interne, dar și intervenții precum chiuretajul sau histeroscopia
Astfel, printre factorii de risc care favorizează dezvoltarea acestei afecțiuni se numără contactul sexual neprotejat, numărul ridicat de parteneri sexuali, debutul precoce al vieții sexuale și antecedentele de boli cu transmitere sexuală.
Când poți suspecta că ai cervicită?
Din păcate, cervicita este asimptomatică o perioada îndelungată de timp, afecțiunea putând fi depistată în stadiu incipient doar în urma unui control ginecologic. Ulterior, aceasta se manifestă prin secreții vaginale anormale: abundente, de culoare gri sau galbenă.
Aflată într-un stadiu mai evoluat, cervicita se manifestă și prin alte simptome. Acest lucru se întâmplă în special în cazul unei cervicite cronice care s-a răspândit și asupra zonelor învecinate. Printre simptome se numără:
• Dureri pelvine sau lombare
• Dureri la contactul sexual (dispareunie)
• Menstruații abundente și însoțite de dureri
• Iritația organelor genitale externe, mâncărimi
• Usturime la urinare
Diagnostic și tratament
Primul pas în diagnosticarea cervicitei îl constituie controlul ginecologic, în timpul căruia medicul va face o examinare pelvina și va urmări dacă există iritații sau secreții anormale la nivelul colului uterin.
Următorul pas îl constituie realizarea unor analize de laborator: testul Babes Papanicolau și examenul citobacteriologic al secreției din col și vagin (prelevarea și analiza unei mostre de secreție).
Pentru situațiile în care aceste metode nu sunt concludente și nu s-a putut depista cauza inflamației, se apelează la o colposcopie. Aceasta constă în urmărirea colului cu ajutorul unui instrument care mărește imaginea și oferă astfel informații mai detaliate despre modificările țesuturilor.
O altă metodă utilizată pentru aceste situații mai complexe este examenul anatomo-patologic, care constă în analiza în laborator a unui fragment de țesut recoltat prin biopsie, conizatie sau chiuretaj endocervical.
Soluția aleasă pentru tratarea cervicitei depinde foarte mult de cauza acesteia. De obicei, în special în cazul cervicitei provocate de infecții cu transmitere sexuală, se apelează la tratament medicamentos, pe care orală sau locală.
Pentru alte cauze sau pentru infecțiile care nu s-au remediat prin tratament medicamentos, se recomandă tratamentul chirurgical. Scopul acestuia este distrugerea sau eliminarea celulelor anormale de pe suprafața cervixului. Intervențiile pot fi de mai multe tipuri: electrocauterizare, electrorezectie (excizia cu ansa diatermica), criochirurgie sau tratament cu laser.
“În situația în care cervicita a afectat o zonă extinsă a țesutului și investigațiile au demonstrat dezvoltarea displaziilor la nivelul acelui țesut, se recomandă metode mai invazive de tratament: îndepărtarea chirurgicală a unei porțiuni din colul uterin (conizatie) sau chiar la eliminarea totală a colului (amputație de col). Acestea previn de multe ori dezvoltarea unui cancer.’’, a mai explicat Dr. Elena Claudia Teodorescu
