Nicotina este drogul cel mai utilizat pe scară largă de dependenţii de fumat sau de tutun şi este folosit de milioane de oameni din întreaga lume. Nicotina are efect rapid, fiind suficiente şapte secunde pentru a ajunge, din plămâni, la creier.
Acest proces se întâmpla atât de repede, deoarece nicotina este o formă naturală de acetilcolină substanţă chimică din creier. Acetilcolina este unul dintre cei mai puternici neurotransmiţători care transporta mesaje între celulele creierului.
Neuronii au spaţii speciale, denumite receptori, în care neurotransmiţători specifici se pot potrivi ca un montaj cheie într-un sistem de blocare.
Blochează receptorii de nicotină în acetilcolină în diferite părţi ale creierului, cauzând rapid schimbări în corp şi în creier. Nicotina creşte ritmul cardiac şi respirator şi stimulează glucoza sau zahărul care urmează să fie eliberat în sânge. Acest lucru ar putea fi motivul pentru care fumătorii se simt mult mai bine după ce au fumat o ţigară.
Nicotina se ataşează la neuroni (celulele creierului), care eliberează un neurotransmiţător numit dopamină. Nicotina stimulează neuronii pentru a elibera o cantitate neobişnuit de mare de dopamină.
Dopamina stimulează plăcerea creierului şi circuitul de recompensă a unui grup de structuri ale creierului, numit sistemul limbic, implicat în creşterea poftei de mâncare și care stimulează procesul de învăţare, ajuta în procesele memoriei şi stimulează sentimentul de plăcere.
În mod normal, sentimente plăcute provin din alimente, confort şi din compania persoanelor dragi. Fumatul provoacă un exces de dopamină în creierul fumătorului. Acest exces de dopamină dă fumătorului sentimente intense de plăcere.
În 40 de minute, jumătate dintre efectele nicotinei dispar. Astfel fumătorii simt nevoia de a aprinde o nouă ţigară şi, implict, o nouă doză de nicotină. După doze repetate de nicotină creierului produce dopamină în exces. Pentru a ajusta acest exces, creierul reduce producţia de neurotransmiţători şi reduce numărul de anumiţi receptori.
Acum fumătorul are nevoie de nicotină doar pentru a crea un nivel normal de dopamină în creier care este mult mai ridicat decât în cazul unui nefumător. Fără nicotina fumătorul se simte iritabil şi deprimat. Gândiţi-vă cât de mult vă doriţi o băutură rece într-o zi fierbinte, sau cât de mult vreți un sandviş atunci când sunteţi înfometați. Nevoie de tutun pe care un fumător o simte, este mult mai puternică.
Fiecare ţigară conţine aproximativ 10 miligrame de nicotină. Deoarece un fumător inhalează doar o parte din fumul de la o ţigară şi nu fiecare puf este absorbit în plămâni, un fumător inhalează aproximativ 1 – 2 miligrame de drog din fiecare ţigară. O picătură de nicotină pură ar ucide o persoană. De fapt, nicotina mai este folosită ca pesticid pentru culturi.
Dacă cineva întrerupe brusc doza de nicotină, are parte, de obicei, de simptome de sevraj, cum ar fi stări prelungite de anxietate şi modificări ale dispoziţiei. Acest lucru îl face să tânjească după ţigări, în scopul de a încerca să anuleze aceste sentimente neplăcute. Ca urmare este de obicei greu de rupt.
Faptul că ţigările sau tutunul nu sunt ilegale şi au acceptare socială (deşi acesta a devenit mult mai puţina în ultimii ani), îi face pe unii să renunţe mai greu. Mulţi susţin că, dacă tutunul ar fi descoperit astăzi, ar fi considerat prea periculos pentru a fi autorizat pentru consumul larg.
Ce conţine o ţigară
Există mai mult de 4000 de substanţe chimice în fumul de ţigară, dintre care unele sunt bine cunoscute pentru toxicitatea lor. Iată doar câteva:
Nicotina – efectele imediate fiziologice includ creşterea ritmului cardiac şi o creştere a tensiunii arteriale
Amoniacul – se găseşte în detergenţii destinaţi curăţării toaletei
Acetona – o găsiţi în îndepărtarea lacului de unghii
Cadmiu – un metal extrem de toxic folosit în baterii
Clorură de vinil – utilizat pentru a face tâmplăria din PVC
Monoxidul de carbon – gaz toxic care este de obicei dat afară de gaze de eşapament şi de incendii de gaze, fatală în cantităţi mari
Gudron – substanţa din fumul de ţigară care colorează degete şi dinţii într-o nuanță galben-brun
Cianură – un gaz letal folosit în camerele de gaze al doilea război mondial
Formaldehida – substanţa utilizată pentru conservarea cadavrelor
Arsenic – otrava
Dependenţa de nicotină este stabilitată în adolescenţă sau preadolescenta de obicei la vârsta de 12-13 ani, atunci când corpul nu este format complet şi este fragil la stimulii din jur. Fumatul provoacă modificări permantente la nivelul receptorilor din creier.
80% dintre cei care s-au lăsat de fumat vor reveni la acest obicei, în mai puţin de o lună de la ultima ţigară fumată. Doar aproximativ 5% dintre cei care vor să renunţe la fumat caută ajutor de specialitate şi iau medicaţie prescrisă de un medic.
Sursa foto:
