Depresia la persoanele peste 65 de ani depăşeşte o prevalenţă de 20% şi este una dintre celemai importante şi frecvente afecţiuni ale populaţiei vârstnice. Pentru a afla mai multe despre această afecţiune am stat de vorbă cu Dr. Anca Talaşman, medic primar – psihiatrie, care ne-a explicat:
Afecţiunile somatice cronice sunt un tovarăş de drum nedorit al vârstei înaintate. Dintre acesteacele mai frecvente sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, diabetul, accidentelevasculare, afecţiuni pentru care pacienţii vârstinici se adresează cu regularitate medicului despecialitate. Ele creează dizabilităţi, iar scăderea capacităţii de funcţionare obişnuită, poate fifactorul declanşator al unei depresii la vârstnici.
Depresia nu face parte din procesul de îmbătrânire
La această vârstă, depresia este trecută cu vederea şi nediagnosticată. Deşi, suntem obişnuiţi cala vârstnici organismul să reacţioneze mai puţin prompt în faţa agresiunii factorilor patologici,depresia nu este o stare normală a procesului de îmbătrânire.
Persoanele mai puţin active, pe care familia le hiperprotejează, neimplicându-le în diferiteactivităţi, singurătatea, adesea întâlnită la acestea, prin pierderea partenerului, plecarea copiilorde acasă sau dimpotrivă, vârstnicii suprasolicitaţi, reprezintă candidaţii depresiei geriatrice.
Carcateristici ale depresiei la vârstnici
Spre deosebire de depresia debutată la alte vârste aceasta se caracterizează printr-o lipsăaccentuată de chef de viaţă, lipsă de interes, de interacţiune socială, lipsă de preocupare pentrutot ceea ce reprezintă sfera de interes anterioară bolii.
Ideaţia de incurabilitate, de boală, de inutilitate, de vinovăţie cu privire la starea în care se află,la incapacitatea de a depăşi acestă etapă, sentimentul că la vârsta lor şi cu toate problemele lorsunt o povară greu de dus pentru cei din jur (copii, soţ/soţie, nepoţi) şi lipsa de speranţă suntcaracteristici ale acestei boli.
Oboseala fizică şi psihică reprezintă un simptom predominant, unii dintre pacienţi îşi petrecaproape toată ziua în pat, devin pasivi, taciturni.
Apar tulburările de somn, pacientul are dificultăţi de adormire. Ceea ce înseamnă că are nevoiede o perioadă mai lungă de timp pentru a adormi sau se trezeşte de foarte multe ori în timpulnopţii şi nu reuşeşte să adoarmă decât după foarte mult timp sau spre dimineaţă. Acest lucrudetermină diminuarea capacităţii de concentrare, apare iritabilitatea, irascibilitatea şisuspiciozitatea.
Tulburările de alimentaţie şi ele prezente, pot duce uneori până la pierderi în greutate care punîn pericol viaţa vârstnicului. Mai mult, ele sperie pacientul, deoarece acesta începe să bănuiascăexistenţa unei boli somatice grave, nou apărute şi nediagnosticate.
Şi, iată, în acest fel începe un cerc vicios. Depresia vârstnicilor, pe lângă particularităţilesimptomatologice prezintă şi un mare risc de suicid atunci când nu este tratată la timp.
Cum poţi să ajuţi o persoană care nu îşi doreşte acest lucru?
Vârstnicul neagă existenţa unei probleme emoţionale şi pentru că nu ştie să traducă stările, decele mai multe ori refuză ajutorul.
Tratamentul antidepresiv actual este adaptat problemelor specifice vârstei înaintate şi ţine contde interacţiunea cu celelalte afecţiuni somatice inevitabile trecerii vremii.
O mare parte a pacienţilor vârstnici cu depresie sau familiile acestora se adresează medicului fiedatorită deteriorării fizice, fie tulburărilor de concentrare pe care aceştia le confundă cutulburările de memorie şi pe care le suspicionează a fi existenţa sau debutul unei demenţe.
Capacitatea de adaptare a persoanelor vârstnice este mai redusă decât a celor tinere, de aceeatratamentul antidepresiv cât mai precoce are toate şansele să readucă pacientul la stareaanterioară şi la plăcerea de a-şi trăi viaţa chiar şi la vârsta a treia.
Tratarea pacienţilor vârstnici care au asociate şi alte boli
Pacientul depresiv care prezintă şi alte patologii asociate este un pacient fragil, datorităresurselor biologice scăzute şi, de asemenea, este un pacient non compliant datorită multitudiniide medicamente care îi sunt prescrise. O atenţie deosebită trebuie acordată interacţiunilormedicamentuase întrucât vârstnicii, majoritatea cu multiple afecţiuni cronice sunt suprasaturaţide schemele terapeutice care le sunt administrate.
Complianţa la tratament a unui pacient depresiv este determinată nu numai de eficacitateaantidepresivelor ci şi de tolerabilitate. De pildă, persoanele vârstnice cu afecţiunicardiovasculare asociate (90% din depresivii de peste 60 de aniau asociată hipertensiunearterială) sunt pacienţi pentru care exsitenţa unor reacţii adverse minime este foarte importantădeoarece sunt pacienți fragili polimedicați (iau mai multe medicamente în același timp pentrumai multe afecțiuni). Acești pacienți trebuie să beneficieze de un antidepresiv care să nuinteracționeze cu celelalte medicamente și să dea efecte adverse.
De obicei la o vârstă înaintată suspicionăm “somaticul”, alte boli ca fiind cauza problemelormedicale, dar este o greşeală să trecem cu vederea o posibilă depresie. Este necesar ca aceştipacienţi să întrebe medicul psihiatru care este medicaţia antidepresivă ce face diferenţa, pentruca ei să revină la o viaţă normală.
În România, o platformă complexă online, www.depresiv.ro, a fost gândită special caun mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare dedispoziţie sau au în familie persoane care trec prin astfel de episoade. Astfel, în cazul în care aveţi înfamilie o persoană care suferă de simptomele depresiei, puteţi consulta platforma pe care veţi găsiinformaţii provenite de la specialişti din domeniul psihiatriei.
Sursă informaţii medicale: Anca Talaşman, medic primar – psihiatrie