Consumul de ceai a început în perioada Chinei Antice, chinezii considerând ceaiul un leac pentru diverse boli, apoi a devenit popular în regiuni precum Coreea şi Japonia. Englezii sunt cunoscuţi pentru consumul de ceai, acesta ajungând în Regatul Unit în jurul anului 1660. Însă popularitatea ceaiului s-a manifestat abia în secolul 19. Consumul de ceai era un privilegiu al claselor aristocrate, la evenimente speciale. Ulterior ceaiul s-a răspândit în toate zonele globului, ocupând locul doi la cele mai consumate băuturi, fiind depăşit doar de apă.
Băutura îşi are numele de la planta folosită, ceai sau camellia sinesis, însă acum orice infuzie pe bază de plante (muşetel, gălbenele, fructe de pădure, mentă, iasomie, etc) este cunoscută sub numele de ceai. Ceaiul obţinut din frunze de camellia sines este de cinci tipuri în, funcţie de nivelul de oxidare a frunzelor: ceai alb, verde, negru, oonolog şi pu-erh.
Ceremonia ceaiului este un ritual sacru în culturile asiatice. Rolul acesteia este de a purifica spiritul şi de a-i da putere. Persoana care se serveşte ceaiul, maestrul, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii spirituale. bazate pe cele patru principii fundamentale: armonie, respect, puritate şi serenitate. În funcţie de ţară, conotaţiile religioase diferă, însă toate au la bază ideea de purificare a spiritului. Cea mai cunoscută tradiţie este probabil cea japoneză., unde acest ritual reprezintă un mod de disciplină spirituală şi de meditaţie. Un maestru trebuie să înveţe arta ceaiului prin cunoaşterea meşteşugurilor, a caligrafiei, a îngrijirii florale (ikebana) şi a grădinilor. Deşi China reprezintă originea ceaiului şi a tradiţiei de a servi ceai, Japonia a adus acest ritual la nivelul de artă.
Cei care locuiesc în Bucureşti au oportunitatea de a descoperii această artă, frecventând diverse ceainării cu tematici specifice.
Serendipity este un local care dispune şi de o terasă, cu leagăne montate în gradină, iar în interior există o bibliotecă unde se pot consulta cărti.
Ceainăria Cărtureşti se află în interiorul librariei, având un aer mai intelectual, unde poţi lucra liniştit la diverse proiecte.
Ramayana Cafe este prima cafenea-ceainărie orientală din Bucuresti. Este un loc linistit, întunecat, iar aromele orientale practic te vrăjesc.
Ceainăria din Cotroceni este o ceainerie în stil asiatic, dispune de separeuri, pe jos sunt aşezate pernuţe, cu lumanarele şi cu clopoţel pe masă.
Ceainăria Infiniteea este un mic colţ de rai într-o junglă urbană. Grădina este decorată într-un stil ce combină epoca victoriană cu elemente de art nouveau, iar serviciile de ceai au un aspect aristocratic.
Casa Satya are un meniu diversificat de ceaiuri bune şi mancare bio. Muzica este relaxantă, iar deserul şi ciocolata caldă cât se poate de ademenitoare.
Cafeneaua Divan este un restaurant-cafenea-lounge în stilul tradiţional turcesc. În mod clar este un loc de poveste.
Valea Regilor este un local exotic cunoscut ca fiind primul loc din Bucureşti unde se poate fuma narghilea şi bea un minunat ceai aromat.
Cristina Mîrzoi
sursă foto: http://natureandtea.blogspot.ro/
