”Pesah”, termen provenit din limba ebraică, înseamnă trecere.Evreii sărbătoreau ieşirea din sclavie, trecerea de la starea de sclav la cea de om liber care poate să renunţe la fuga ce ţinea de 1400 de ani în timpul acestei festivităţi. În anul 33 d.Hr. datele acestei sărbători şi Învierea Domnului au coincis şi a primit numele Pesah.
Fiecare celebrează Învierea în acord cu credinţa şi convingerile sale. Creştinii sărbătoresc Joia Patimilor, Vinerea Mare- ziua morţii lui Hristos şi Duminica-Învierea.
Coloniştii protestanţi făceau o adunare în zori pentru comemorarea acestei zile festive.
Dar asta e doar faţa religioasă a sărbătorii.
Partea păgână arată că numele de „Easter” (Paşte în limba engleză) provine de la Eastre, numele zeiţei primăverii la anglo-saxoni şi se ţinea un festival în cinstea ei în timpul echinocţiului de primăvară.
Ouăle sunt simbolul acestei sărbători, încă din Antichitate deoarece sunt considerate „seminţe” pentru creştini şi simbol al fertilităţii pentru romani.
Astăzi sunt colorate, ascunse, căutate de copii şi mâncate, obiceiuri practicate fără a li se cunoaşte originile păgâne. La babilonieni, ouăle erau simbolul sacru. Vechile legende susţin că a căzut din cer un ou foarte mare în Eufrat, iar din el a ieşit zeiţa Eastre, oul devenind simbolul aceseia.
Pe creştini, interzicerea ouălor în timpul postului Paştelui, i-a determinat să le vopsească în roşu, pentru a-şi arăta bucuria.
Colorarea lor are tot origini păgâne, făcându-se la acele comemorări în cinstea zeilor primăverii. Egiptenii vopseau ouă şi aveau concursuri pentru copii. Când a auzit soţia celui de-al patrulea preşedinte american despre aceste jocuri, a chemat copii să rostogolească ouă pe iarba de la Washington.
Iar tradiţia cumpărării hainelor noi provine de la parada care se făcea în prima zi de Paşti, după ce mergeau la biserică. Oamenii veneau îmbrăcaţi în haine noi şi, astfel, a devenit o tradiţie.
Astfel, copiii, crezând că iepurii depun ouă în iarbă, în ziua de Paşti mergeau să le caute. Iepurele a devenit un iepure-spirit şi un simbol pentru această festivitate. În legendele egiptenilor el este asociat cu luna, dar şi cu începutul, deschiderea, periodicitatea.
O altă legendă susţine că o pasăre cu un glas minunat a fost rănită şi stătea la trunchiul copacului. Vietăţile pădurii s-au rugat zeiţei Eastre să ajute pasărea, iar zeiţa a transformat-o într-un iepuraş, dar a lăsat-o să facă și ouă. La serbarea în cinstea zeiţei, iepuraşul a adus un coş cu ouă colorate şi de aici s-a născut obiceiul de a primi cadouri de la iepuraş, de Paşti.
Dar atât iepurele cât şi oul sunt simboluri ale Antichităţii, pentru fertilitate, simboluri ale sexualităţii preluate de creştini pentru sărbătoarea pascală.
Anca Ciobanu
Sursa foto:
