Visezi să devii un antreprenor de succes pe plan internațional? Iată ce au făcut cei care au reușit!
The Prince’s Youth Business International
Antreprenorul anului este un premiu care se acordă anual şi este organizat de către The Prince’s Youth Business International, o organizaţie non-profit, ce are ca scop îndrumarea tinerilor care doresc să pornească propria afacere. Acest proiect a fost iniţiat de către Charles, Prinţul de Wales.
Nominalizările se fac din diverse regiuni ale tuturor continentelor. Un criteriu foarte important de a intra în competiţie este evaluarea modului în care planul de afaceri a influenţat comunitatea locală. Cele mai apreciate idei sunt cele inovative, care ajută economia locală prin crearea de noi locuri de muncă.
Există mai multe categorii cum ar fi: antreprenorul anului, antreprenorul eco sau femeia anului. În general afacerile sunt mici, însă un studiu realizat de către cei de la Youth Business International a demonstrat că majoritatea trec pragul de 3 ani de activitate şi se menţin stabile (70%).
“Target-ul” programului este alcătuit din tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, datorită faptului că în general aceştia nu au suficiente resurse financiare pentru a porni propria afacere. Pe site-ul youthbusiness.org există detalii despre implicarea în program. Programul are mai multe reprezentanţe în Europa, Africa, America de Nord, Asia, Australia şi America de Sud.
Idei inovative care au fost aplaudate, la scară internațională
Zablon Karingi Muthaka din Kenya a câştigat premiul în 2006, printr-o metodă eco de a recicla gunoiul. În zonele rezidenţiale şi comerciale din Nairobi, Kenya, problema resturilor menajere devenise una foarte gravă, mediul fiind insalubru. Cum autorităţile oraşului nu au luat măsuri, Zablon s-a gândit să transforme problema într-o afacere. Neavând resurse financiare acesta a apelat la diverse bănci pentru un împrumut, însă toate l-au refuzat. Kenya Youth Business Trust i-a oferit un împrumut, iar Zablon a reuşit să angajeze 5 persoane, majoritatea nu aveau bani pentru a-şi continua studiile la momentul respectiv şi un fost deţinut care avea probleme cu reintegrarea în societate. Ideea lui Zablon constă în curăţenia ecologică, regenerarea spaţiilor verzi şi reciclarea produselor pe categorii, care ulterior pot fi reutilizate.
Ramu Uyyala din India (2008). După terminarea studiilor, la vârsta de 13 ani, Ramu s-a angajat ca muncitor într-o fabrică. Aici a observant procesul manufacturării pungilor din plastic. Afacearea sa constă în producera pungilor din plastic reciclat. După mai multe refuzuri, Ramu a apelat la programul YB. Deşi Ramu nu avea documentaţia corespunzătoare atunci când i-a abordat, aceştia au decis să-l sprijine pentru că au fost impresionaţi atitudinea lui, de cunoştinţele vaste despre industrie şi de strategia pentru comercializarea produsului finit. Pungile lui sunt de o calitate superioară şi îndeplinesc toate normele anti-poluare, sunt foarte rezistente şi pot fi reutilizate, iar preţul este foarte mic. În prezent acesta are 40 de angajaţi, majoritatea tineri fără studii şi posibilităţi financiare.
Juan Ramón Nuñez din Argentina (2009) este un adevărat model, fiindcă reuşeşte să strângă fonduri pentru ajutarea copiilor bolnavi. Prin diverse parteneriate The Light of Sound (radio, companie de sonorizare şi iluminat pentru diverse evenimente) reuşeşte să strângă fonduri pentru ajutarea tinerilor, dar este şi un mod prin care acesta se întreţine.
Fathuma, Nisreen din Sri Lanka (2010) este proprietarea companiei Ramsi Fashion, companie ce crează genţi şi haine tradiţionale. Fathuma a devenit un model pentru femeile din comunitatea ei şi nu numai. În țările musulmane este neobişnuit, chiar interzis ca o femeie să înceapă propria afacere. Cei de la YBI au declarat că au ales-o pe Fathuma datorită impactului uriaş pe care premiul îl are asupra ei, a familiei sale, dar şi asupra femeilor din comunitatea sa.
Aceasta a reuşit să treacă de regulile rigide, însă a rămas dedicată credinţei şi culturii sale şi să dea un exemplu femeilor musulmane, demonstrând ca acestea pot să contribuie la dezvoltarea economică.
Cristina Mîrzoi