Pasionat de istorie, economie și de politică, Costin Șerban este omul pe care ai îndrăzni să îl inviți la o cafea și nu te-ar refuza. Născut să fie….îmblânzitor de șerpi, la cei 27 de ani, Costin Șerban este unul dintre investitorii de succes din România, care în urmă cu patru ani înființa alături de trei prieteni, cea mai mare fermă de vipere cu corn din țară, o afacere creată în Giurgiu, însă orientată spre piața internațională.
Știați că un gram de venin echivalează cu un milion de înțepături de albine? Despre astfel de curiozități, dar și despre culisele unui business nonconformist, aflați în interviul următor:
InStilulMeu: Ai studiat Finanțe – Bănci la facultate, însă ai ajuns să faci afaceri cu vipere. De ce și cum ai ajuns în acest domeniu?
Costin Șerban: Îmi plăceau foarte mult documentarele, iar de prin clasa a 9-a, cu 14 ani în urmă, am devenit interesat de vipere. Din acel moment am început să caut, să mă informez, era ceva nou și interesant pentru mine și voiam să înțeleg totul despre ele. Mai târziu, împreună cu Andrei (Tinu), ne-a venit ideea să înființăm o fermă de vipere, iar în 3 săptămâni eram deja autorizați și cu ferma înființată. Nici nouă nu ne-a venit să credem cât de repede s-a întâmplat totul, de la o banală discuție, într-o seară, să punem bazele unei adevarate afaceri.
ISM: Ați fondat Venom Cure. Ce v-ați propus când ați lansat acest proiect?
C.S: Este evident că Venom Cure a fost o idee de business, piața din România nefiind exploatată la acest capitol. Totuși, ne-am dorit mai degrabă să fim temerari, nu ambasadori, iar asta ne-a adus succes, deoarece am devenit a doua fermă ca vechime din România și cea mai mare fermă de vipere cu corn din Europa.
ISM: Unde ați început afacerea și cu câte exemplare de vipere?
C.S: Am început ca orice crescător din România, cu un număr minim de exemplare, 50 de vipere, în județul Giurgiu, unde aveam proprietăți, cunoșteam bine zona, iar spațiul corespundea normelor juridice pentru autorizare.
ISM: E costisitoare o astfel de afacere? Îți permite să mai faci și altceva?
C.S: Dacă nu luăm în calcul faza de început, în care putem discuta doar de amortizarea investiției, aș putea spune că nu e atât de costisitoare pe cât și-ar imagina majoritatea. Avem personal grijă de cele 900 de exemplare adulte și 2100 exemplare pui, mergem o dată pe săptămână la fermă pentru a hrăni animalele, a mulge veninul și a ne asigura că e totul în regulă. Așadar, da, îți permite să mai faci și altceva. Fiecare dintre noi mai are și alte business-uri în afară de ferma de vipere.
ISM: Ce mănâncă o vipeă cu corn și care e stilul ei de viață în captivitate?
C.S: O viperă cu corn din specia Ammodytes Ammodytes mănâncă un șoarece viu o dată la două săptămâni, dar nu este o regulă general valabilă. Pot exista cazuri în care nefiindu-i foame, un animal poate mânca și mai rar, la două luni, de exemplu. Bineînțeles, și cealaltă extremă, în care vipera mănâncă trei șoareci la o masă, este valabilă, dar avem grijă împreună cu medicul veterinar, să nu devină obeze. În natură, o viperă poate mânca și de două ori pe an.
Stilul de viață din captivitate este identic cu cel din mediul natural, în sensul că terariile sunt o copie fidelă a spațiilor în care trăiesc viperele și sunt împărțite în trei zone: una caldă, una intermediară și zona rece. În funcție de stare, vipera alege una dintre aceste zone. Terariile au un metru și jumătate lungime, 80 cm lățime, un metru și jumătate înălțime și sunt accesorizate cu buturugi, roci, copaci, în care viperele să se poată ascunde. De asemenea, pentru că viperele sunt foarte sensibile la stres, pe fundul terariului, se află un strat de nisip pentru a atenua vibrațiile provenite din exterior.
De exemplu, dimineața, vipera se urcă pe cărămida herpetologică ( herpetologie – știința care studiază șerpii) – ca să se încălzească, stă o ora sau două pe cărămidă, apoi pleacă spre zona intermediară sau în zona rece și stă acolo până a doua zi dimineață. E un fel de circuit sau ritual zilnic pe care îl respectă cu strictețe. Într-un terariu stau aproximativ 20 de vipere cu corn.
ISM: Cât trăiește o astfel de viperă și la ce dimensiune ajunge?
C.S: Viperele trăiesc aproximativ 10 ani, iar lungimea medie a uneia este de 60 cm, în timp ce puii de viperă ating undeva la 10 cm.
ISM: Câți pui aduce pe lume o viperă, într-un an?
C.S: Viperele Ammodytes Ammodytes sunt vivipare, adică fată o dată la doi ani un număr de maximum 15 pui, dintre care doar 6-7 ajung la maturitate. Anul următor nu se mai împerechează, deoarece își refac necesarul de lipide. Un pui de viperă ajunge la maturitate la 18 luni, ceea ce înseamnă că abia începând de la această vârstă poate fi muls, deși deține venin din prima zi de viață.
ISM: Când se împerechează viperele?
C.S: Viperele cu corn se împerechează primăvara, pe la începutul lunii martie, iar toamna fată, la începutul lui septembrie, însă dacă este frig, intră în hibernare și îi fată primăvara următoare. Un lucru neobișnuit, îmi spun aproape toți cei care mă aud povestindu-le despre vipere.
ISM: Cu ce se hrănesc puii de viperă?
C.S: Puii de vipera mănâncă la o lună după ce au fost fătați și îi hrănim cu pui de șoareci, de o zi.
ISM: Cine crește șoarecii pentru vipere și cât costă hrana viperelor pe o lună? În afara de șoareci, acestea mai mănâncă și altceva?
C.S: În primul an de activitate, șoarecii i-am crescut noi în fermă, însă de trei ani îi cumpărăm de la institute specializate. Lunar, cheltuim aproximativ 4000 de euro pe hrana viperelor și în afară de șoareci nu le dăm altceva să mănânce deoarece aceștia le sunt suficienți, își iau de acolo tot ce au nevoie, fiindcă sunt îmbogățiți proteic.
ISM: Cât valorează o viperă cu corn?
C.S: Pe lângă comercializarea veninului, Venom Cure vinde și vipere, iar prețul uneia ajunge la 250 de euro.
ISM: Cât de des mulgeți viperele și cât venin produce o viperă într-un an?
C.S: Viperele sunt mulse tot de către noi, o dată la două săptămâni, iar procesul mulgerii unei vipere durează aproximativ 30 de secunde. O viperă produce 1 gram de venin pe an.
ISM: De unde ai învățat tehnica mulgerii viperelor cu corn? Nu ți-e frică de vipere?
C.S: Am învățat să mulg vipere din ce am văzut pe canalele TV, de tipul Discovery, Animal Planet, National Geographic, etc. Nu îmi este frică de vipere, ci mai mult îmi este teamă de mușcătură, pentru că nu știu cum îmi va reacționa corpul la venin.
ISM: Ce se întâmplă cu veninul obținut?
C.S: După terminarea mulsului, veninul este tras în seringi sterilizate, păstrat la -18 grade Celsius, iar o dată pe lună este dus la liofilizare, adică este transformat din stare lichida în stare solidă, praful rezultat fiind ambalat în ampule închise ermetic, iar veninul astfel liofilizat este exportat în țări precum SUA, Elveția, Rusia și Austria, către producătorii de medicamente și vaccinuri, laboratoarele cosmetice și cabinetelor de chirurgie estetică. De exemplu, în Olanda 80% din cabinetele de chirurgie plastic nu mai folosesc botox, ci venin de viperă cu corn.
ISM: De curând, ați publicat și o carte destinată acestor vipere. Spune-ne mai multe despre ea, cine sunt autorii, ce cuprinde, cui se adresează și unde poate fi găsită?
C.S: Da, în urmă cu vreo două luni, am publicat cartea “Otrava de aur”, ai cărei autori sunt Costin Șerban, Bogdan Tinu, Cătălin Boboc, Andrei Dumitrescu, sub coordonarea lui Andrei Tinu. Având subtitlul “Ferma de vipere de la 0 la profit”, cartea se adresează în special celor care vor să își facă un business precum al nostru, dar și persoanelor care vor să afle mai multe despre viperele cu corn și poate fi cumpărată direct de pe site-ul www.venomcure.ro.
“Otrava de aur” este una dintre puținele cărți scrise în domeniu și singura care tratează tema bolilor și remediilor viperelor cu corn. Ideea redactării unui manual a venit ca urmare a solicitărilor tot mai dese venite din partea clienților, care își doreau să știe pas cu pas toate detaliile aferente unei astfel de afaceri. Ne-am documentat două luni și am consultat tot ce s-a scris despre vipere, începând aproximativ din 1914, cam atunci a apărut prima dată ceva scris despre viperele cu corn.
Cartea are 190 de pagini și 6 capitole foarte complexe, începe cu testimonialul unei mușcături de vipere, ca urmare a incidentului produs chiar la ferma noastră de vipere, continuă cu aspecte ale simbolisticii șarpelui în mitologie și în filosofie, apoi mai multe detalii despre vipera ammoddytes ammodytes, despre venin pe înțelesul tuturor, legislația în vigoare și se încheie cu ferma de la 0, adică tot ce ține de construcția fermei, amenajarea terariilor, asigurarea microclimatului, tehnici de hrănire a viperelor și de recoltare a veninului, conservarea veninului, igiena în fermă, etc.
ISM: În încheiere, spune-ne ce planuri de viitor aveți și câteva lucruri pe care puțini le știu despre vipere.
C.S: Momentan, ferma are o suprafață de 500 m2, și ne dorim să ne extindem, însă prioritar este ca în scurt timp să producem medicamente și unguente pe bază de venin de viperă cu corn, chiar în ferma noastră.
Foarte multe lucruri interesante veți găsi în cartea “Otrava de aur”, printre care faptul că în România există cea mai mare populație de vipere cu corn din Europa, în Valea Cernei sau că la noi în țară trăiesc trei specii mari de viperă și 6 subspecii, aceasta fiind cel mai veninos animal terestru din Europa.
Pentru ISM, Cristiana Bobaru
Sursa foto: www.facebook.com/Ferma.de.Vipere