Se apropie luna martie, o lună dedicată femeilor, a eternului feminin, și cum poate fi mai bine surprins acesta decât printr-o fotografie care pastrează atât nota personală și stilul unei femei, cât și farmecul vremurilor în care este făcută. Frumusețea a fost surprinsă de-a lungul timpului în diferite ipostaze, în funcție de etaloanele estetice ale vremii. Odată cu apariția primei fotografii în anul 1839, ca invenție a lui Jacques Mande Daguerre, fotografiile au început să fie privite ca cele mai prețioase mărturii, care înving timpul și imortalizează pentru totdeauna frumusețea, tinerețea sau stilul unei persoane.
De la fotografia pe placuța metalica, alb-negru, la cea digitală, color sau de la fotografia făcută în interior, de studio la cea stradală, de exterior, nu au fost decât câțiva pași care au evoluat într-o perioadă de aproximativ 160 de ani, în funcție de nevoile vremii.
Prima perioadă, în care fotografia s-a impus ca o dovadă palpabilă a etalonului de frumusețe, dar și de bonton, a fost la începutul secolului XX, perioadă numită și „Belle Epoque”. Fotografiile surprinse atunci relevă o frumusețe reprezentată de părul lung, multă dantelă și decolteuri largi. Cele mai multe dintre fotografii erau făcute în interiorul caselor sau în studiouri.
Fotografiile perioadei Primului Război Mondial surprind stilul feminin ca o abandonare a corsetelor, o coborâre a taliei rochiilor, dar și scurtarea acestora până aproape de genunchi. Tot atunci este prima dată în istoria modei când linia bustului nu mai este atât de importantă.
Moda anilor ’20, surprinsă în fotografii arată o femeie care începe să fie preocupată și de activități în afara casei, care începe să lucreze, renunțând astfel la îmbrăcămintea sofisticată pentru una mult mai practică. Fashion icon-urile vremii, Greta Garbo sau Coco Chanel, adoptă un stil ușor masculin, începe să se poarte taiorul, iar „little black dress”, devine piesa de rezistență a femeilor bogate, de carieră. Frumuseșea este reprentată în această perioadă de simplitate și eleganță.
Frumusețea anilor ’30 se baza în primul rând pe eleganța, care devine obligatorie pentru aproape toate femeile din acea perioadă, având ca elemente definitorii umerii bufanți sau încrețiți, fusta lungă, largă sau evazată, corsetul. Un fashion icon al acelei perioade a fost considerată Jane Harlow.
Fotografiile din anii ’40 arată că frumusețea feminină era pusă în valoare de hainele cu pernuțe pentru umeri, de rochiile scurte, până la jumătatea gambei și de taliile foarte subțiri marcate printr-un cordon subtil.
Fotografiile anilor ’50 sunt marcate de fashion icon-ul Marilyn Monroe, ale cărei rochii cu umeri goi, care scoteau în evidență talia de viespe și fustele largi și vaporoase a căror lungime se oprea imediat sub genunchi, au devenit căutate de toate femeile.
În anii ’60 frumusețea feminină se traduce prin eleganță și simplitate, o imagine cât mai apropiată de cea a unei femei moderne, independente, de carieră. Jaqueline Kennedy, un etalon al frumuseții acelui timp, este cea care aduce în vogă fustele conice până la genunchi, jachetele cambrate și trenciurile cadrilate.
Frumusețea anilor ’70 stă sub semnul mișcării hippie și a naturalaței. Femeile încep să poarte pantaloni foarte evazați, jeans, cămăși lungi cu modele de inspirație etnică și florală. Tot în această perioadă se impune și fotografia color.
Conceptul de frumusete in anii ’80 o are ca etalon pe Madonna, iar femeile încep să imite stilul nonconformist și expansiv al acesteia, stil guvernat de curentul disco cu fuste foarte scurte, colanți, tricouri cu un umăr gol, mânecile trei sferturi, toate într-o cromatică vie.
Începând cu anul 1978 fotografia de interior migrează către exterior, prin așa numitul fenomen „street style”. Cel care a inițiat acest curent a fost Bill Cunningham, când fascinat de ținuta unei trecătoare a fotografiat-o, realizând apoi că sub acea haină de blană se ascundea nimeni alta decât Greta Garbo. Imaginea ei a ajuns în New York Times, fiind prima dată în istoria modei când se publica imaginea unei celebrități fără acordul ei. Momentul a fost considerat o adevarată revoluție în lumea presei, Bill Cunningham, fiind primul care a înțeles că moda de pe stradă oferă enorm de multe informații despre tendințele frumuseții și mai ales informații pe care nu le poți obține de pe catwalk-urile de modă.
Sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI marchează un mix al tuturor acestor stiluri, dar și o expansiune a fotografiei pe toate canalele media și pe suporturile posibile. Astăzi fotografia nu mai este doar dorința de a imortaliza un moment, ea este o autovalidare a propriului stil și un mod de exprimare personală.
Denisa Cristache
Sursă foto: www.zinnaida.ro
www.mtv.ro
blog.freepeople.com
