Colectia „La Naive” este chiar lucrarea de diploma a Lanei Dumitru, o tanara talentata ale carei creatii utopice, fascineaza si incita atat ochiul cat si mintea.
Din matase naturala, sau poliester captusit cu matase, cu motive florale sau suprapuneri neobisnuite de imagini, piesele Lanei sunt un deliciu vestimentar pentru femei inteligente, care nu fac economie de umor sau imaginatie.
Mai exact, colectia Lanei este un display de imagini tridimensionale, reflectand peisaje imaginare, viziuni sau adevarate halucinatii, realizate cu ajutorul efectelor de lumina, culoare si atmosfera. Psihedelice si fanteziste, realizate din materiale confortabile, creatiile Lanei stimuleaza imaginatia si rup monotonia.
Imprimeurile digitale, in culori vii, percutante sunt ca o calatorie intr-o lume bizara si fascinanta totodata si reprezinta rodul colaborarii Lanei cu artisti romani contemporani (pictorul suprarealist Adrian Preda, respectiv excentricul ilustrator Irina Broboana). Versatile, variind de la motive florale pana la imagini digitale din jungla, imprimeurile sunt un personaj in sine.
Daca ilustratiile psihedelice de pe o capa infatiseaza o familie romaneasca in costume folclorice pe fundalul unei vegetatii luxuriante, un rinocer si o copila in uniforma scolara 80zecista servesc ca si cadru cu un design cel putin neobisnuit unei geci de iarna. Toate acestea pentru ca „La naive” este o colectie extrem de fresh si actuala, care respira in era digitala, rezultatul fiind o serie limitata de „opinii purtabile”, asa cum chiar Lana le numeste.
Conceptul vestimentar se focuseaza in jurul efectului de trompe l’oeil, o tehnica cu ajutorul careia Lana creaza un soi de iluzii optice, menite sa creeze impresia unor imagini tridimensionale.
Despre colectia „La Naive”, Lana marturiseste: „Conceptul vestimentar orbiteaza in jurul efectului de trompe l’oeil, oportunitate perfecta pentru mine de a manipula operele <<Papei Suprarealismului>> – Rene Magritte, ale lui Rousseau-Douanier (a carui pictura exotica, contine acum, in remixul meu, o familie traditional romaneasca purtand costume folclorice), irisii eterici ai lui Van Gogh si un fragment din opera florala a pictoritei moderniste Georgia O’Keefe. Acestea pot fi luate ca o serie de omagii textile aduse unor maestri dar si ca o tentativa de a pune creatiile lor intr-o perspectiva noua, surprinzatoare. De asemenea, am realizat o <<punere in abis>> portretizandu-ma in cunoscuta mea rochie etno din prima colectie si, astfel, am creat un sablon narcisist pe suprafata unei camasi, modul meu de a afirma <<tautologia artistului>> si efectul ironic al reciclarii propriilor idei artistice.”