Conform Science Daily, cu toţii avem momente de care ne face plăcere să ne amintim, dar şi lucruri de care am prefera, mai degrabă, să uităm.
Un nou studiu arată că felul în care ne dirijam amintirile emoţionale şi gradul în care acestea reuşesc să ne afecteze din punctul de vedere emoţional, au în mare parte legătură cu genul, personalitatea şi cu modul nostru de a ne tempera sentimentele. Studiul a fost publicat în „Emotion”, o revistă a Asociaţiei Americane de Psihologie.
„Urmărim trăsăturile care sunt asociate cu modul în care oamenii percep lumea emoţională şi felul în care îi răspund acesteia” spune psihologul Florin Dolcos, profesor la Universitatea din Ilinois care a efectuat procesul de cercetare împreună cu Sanda Dolcos şi Ecaterina Denkova, cercetător post-doctorand al Universităţii din Alberta.
„Am vrut să ne concentrăm atenţia nu numai pe felul în care trăsăturile de caracter pot influenţa ce şi cum îşi amintesc oamenii, ci şi să analizăm impactul pe care aceste amintiri îl au asupra stării lor emoţionale.”
Studiile anterioare, privitoare la personalitate şi la relaţia acesteia cu memoria autobiografică, au avut tendinţa de a se concentra, în exclusivitate, asupra femeilor şi numai în ceea ce priveşte amintirile lor negative, a spus Florin Dolcos.
Acest lucru se întâmpla deoarece există mai multe şanse, în rândul femeilor, decât în rândul bărbaţilor, de a fi diagnosticate cu tulburări emoţionale, cum ar fi depresia sau anxietatea, acestea fiind asociate cu o tendinţă de focusare asupra emoţiilor negative.
Tot studiile anterioare au arătat şi că persoanele care suferă de nevroză – tendinţa de a se concentra asupra emoţiilor negative, în special în condiţii de stres – sunt și ele „predispuse tulburărilor afective, cum ar fi problemele legate de anxietate şi depresie” spune Dolcos.
Însă aceste studii nu au ţinut cont de diferenţele dintre bărbaţi şi femei, de legăturile dintre amintirile pozitive şi cele negative, de frecvenţă cu care indivizii evocă anumite amintiri şi de intensitatea acestora.
Majoritatea acestor studii nu au examinat nici strategiile pe care oamenii le folosesc pentru a-şi tempera emoţiile atunci când evocă amintiri autobiografice, fie ele pozitive ori negative. Astfel de strategii includ supresia (încercarea de a diminua sau de a ascunde emoţiile negative) şi reevaluarea (încercarea de a adopta o nouă perspectivă asupra unei amintiri neplăcute).
Noul studiu a examinat toate aceste variabile, iar rezultatele oferă un prim indiciu al interacţiunii complexe între factorii care contribuie la starea de spirit a bărbaţilor şi femeilor.
Cercetătorii au folosit chestionare şi indicii verbale pentru a evalua trăsăturile de personalitate şi au obţinut peste 100 de amintiri autobiografice, de la fiecare dintre cei 71 de participanţi (38 dintre aceştia fiind femei).
Cercetările asupra lor au relevat faptul că atât bărbaţii cât şi femeile cu un grad mai mare de extrovertire, au avut tendinţa să îşi amintească, cu precădere, momente plăcute decât neplăcute.
Bărbaţii care suferă de nevroză au avut tendinţa de a evoca amintiri negative într-o proporţie mai mare decât bărbaţii care au mai rar accese nevrotice, în timp ce femeile care suferă de nevroză tind să se reîntoarcă la aceleaşi amintiri negative, proces numit „reflectare” (sau „rumegare”).
„Reflectarea este adeseori asociată cu depresia” spune Florin Dolcos. Oamenii care suferă de depresie îşi reamintesc acele momente negative şi, ca urmare, se întristează” spune el.
„Şi ca urmare a sentimentului de tristeţe, aceştia au tendinţa de a-şi forma şi mai multe amintiri negative. Este un fel de cerc vicios.”
Niciunul dintre subiecţi nu a fost diagnosticat cu depresie sau cu alte tulburări emoţionale, însă, aşa cum ne-am fi aşteptat, atât participanţii de sex masculin cât şi cei de sex feminin, au experimentat o stare de spirit mai puţin pozitivă, după ce au evocat amintiri neplăcute. (Amintirile pozitive precedă, în general, o stare de spirit pozitivă, însă asocierea a fost indirectă şi mediată de extrovertire, spun cercetătorii).
Cele mai pronunţate diferenţe dintre bărbaţi şi femei implică efectele strategiilor emoţionale pe care aceştia le-au folosit atunci când au evocat amintirile negative.
Bărbaţii care au reevaluat amintirile au făcut un efort în a le regândi, într-un mod diferit, această încercare fiind în favoarea enumerării mai multor amintiri pozitive decât au enumerat colegii lor, în timp ce în cazul bărbaţilor care au folosit metoda suprimării încercând să îşi ascundă amintirile negative, nu a fost observat niciun efect asupra evocării amintirilor negative sau pozitive.
Cu toate acestea, la femei, suprimarea a fost semnificativ asociată cu retragerea amintirilor negative şi cu o stare de spirit nu tocmai pozitivă.
„Consider că, cel mai important lucru este să observăm concomitent diferenţele în legătură cu sexul şi cu personalitatea, apoi să recunoaştem faptul că aceşti factori au un impact semnificativ asupra modului în care ne memoram amintirile, a modului în care le manevram şi, mai târziu, a modului în care lucrăm cu propriile noastre amintiri care ne afectează echilibrul emoţional” spune Sanda Dolcos.
„Constatările pot fi folositoare atât bărbaţilor cât şi femeilor” spune ea.
Socializarea şi întreruperea „rumegării” amintirilor par să dea roade atât în cazul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor, ca strategie de a face faţă amintirilor negative şi de a le preţui pe cele pozitive.
Florin şi Sanda Dolcos sunt asociaţi ai departamentului de psihologie al Institutului Beckman de Ştiinţă Avansată şi Tehnologie din Ilinois.
Monica Opicariu
Surse foto: