Prozatoarea, romanciera și nuvelista Hortensia Papadat Bengescu s-a născut pe 8 decembrie 1876 în comuna Ivăneşti, judeţul Galaţi şi a decedat pe 5 martie 1955 la Bucureşti. A debutat în 1912 în presa culturală cu articole în limba franceză. Este influenţată de Garabet Ibrăileanu, personalitatea care o ajută să debuteze. În anul 1913 a publicat la revista Viața românească. În 1919 debutează editorial cu volumul „Ape adânci”.
Dincolo de activitatea sa literară, lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roşie, folosind mai târziu experenţa din această perioadă pentru romanul „Balaurul”. Din 1919 începe colaborarea cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu şi începe să publice în revista acestuia, Sburătorul. Ceea ce a ajutat-o pe Hortensia Papadat Bengescu a fost faptul că Eugen Lovinescu era unul din puţinii susţinători ai scriitoarelor femei în acele timpuri. Marcel Proust a fost scriitorul preferat al autoarei, de care opera acesteia a fost influenţată. Ca recunoaştere a meritelor sale pentru modernizarea romanului românesc şi sincronizarea lui cu cel european, a fost supranumită „Marea Europeană”. În 1946 obţine Premiul Naţional pentru proză, iar pe 5 martie 1955 moare la Bucureşti, la vârsta de 79 de ani.
Sursă foto:
migl.ro
www.catchy.ro
