Aceasta este prima carte a muzicianului Nick Cave, publicată în 1989. Titlul este inspirat dintr-o povestire biblică conform căreia Balaam nu a putut vedea îngerul, ci doar fundul asinei.
Romanul urmăreşte povestea complicată a lui Euchrid Eucrow, un mut născut într-o familie disfuncţională. Mama sa este o alcoolică, iar tatăl un indiferent, având ca pasiune bolnavă mutilarea animalelor. Euchrid este un inadaptat social, deoarece aşa cum nu este acceptat şi înţeles de către familia sa, la fel se întâmplă şi cu restul comunităţii în care trăieşte.
Acesta îşi petrece existenţa asemenea unei fantome care veghează asupra unui oraş condus de stereotipuri, superstiţii, reguli rigide şi violenţă. Liderul comunităţii, Abatele Poe, un fost condamnat şi actual pastor conduce oamenii către un comportament distructiv. Acesta este împotriva tuturor celor care încalcă regulile bine stabilite ale acestei societăţi ciudate.
Prin existenţa sa retrasă, Euchrid este capabil să perceapă mai mult decât ceilalţi. În Ukulore plouă de aproximativ 3 ani, iar ploaia “murdară” este considerată un semn al nemulţumirii divine faţă de comportamentul inadecvant al locuitorilor. Euchrid este probabil cel mai religios personaj, acesta menţinând de-a lungul poveştii o relaţie enigmatică cu divinitatea.
Respins de societate şi frustrat din cauza incapacităţii de a comunica, Euchrid se afundă în poveşti biblice. Autorul ne prezintă anevoioasa transformare a unui tânăr traumatizat într-un psihopat care va pregăti o răzbunare teribilă tuturor acelora care l-au tratat cu dispreţ şi ură iar finalul va fi unul neaşteptat. Cartea este un ansamblu al degradării umane, un “omagiu” adus celor mai detestabile sentimente de care poate să fie capabil un om.
„Un roman remarcabil si surprinzator. Poate una dintre cele mai bizare creaţii literare de la Un veac de singuratate încoace.” (The Atlanta Journal)
„Imaginati-va un hibrid rezultat din încrucişarea unui roman de Faulkner cu Whistle down the wind: rezultatul e povestit de un cântareţ de blues drogat. Extrem de ambiţios, un debut cum rar se întâlneşte.” (Daily Telegraph)
Cristina Mîrzoi