Compozitorul francez Claude Debussy este una dintre cele mai proeminente figuri ale sfârşitului de secol 19. Compoziţiile sale muzicale sunt privite ca un punct de plecare spre stilul muzical modern, acesta reuşind cu ingeniozitate să îmbine stilul impresionist cu elemente moderne.
Debussy şi-a început studile muzicale la vârsta de 11 ani, la Conservatorul din Paris. În timpul studilor, compozitorul a întâlnit-o pe Nadezhda von Meck, care l-a angajat ca profesor de muzică pentru copiii săi. În urma câştigării unui premiu important în Ialia, a reuşit să îşi finanţeze încă doi ani de studiu, la Roma, unde însă nu a digerat cu uşurinţă operele compozitorilor italieni.
Debussy a fost un mare admirator a lui Wagner, la vremea aceea,profund apreciatde impresionişti. Acesta a ajuns însă la punctul în care s-a depărtatdefinitiv de stilul lui Richard Wagner, însă a fost influenţat de mişcarea simbolistă, acesta frecventând cercul literar al lui Stephan Mallarme. Muzica lui Debussy a fost influenţată de opera unor compozitori precum Borodin, Ceaikovski şi Liszt.Deşi idolul acestuia era Wagner, a reuşitsă se menţină relativ departe de particularităţile acestuia şi ulterior să denote interes pentru muzica japoneză.
Acesta este un inovator, deoarece prin crearea acestui nou gen muzical,intitulat impresionism, ascultătorul este capabilsă fie transpus în diverse scenarii şi să simtă vibraţia naturii.
Debussy, un romantic melancolic pe note, era în viaţa privată un veşnic depresiv. Acesta susţine că singurul lucru care l-a împiedicat să îţi ia viaţa, a fost fiica sa, Claude-Emma, care a reprezentat o sursă nesecată de inspiraţie muzicală şi iubire.
Debussy este considerat unul dintre cei mai mari pianişti ai tuturor timpurilor, după Chopin. Acesta susţinea că explorarea reprezintă esenţa muzicii. Adesea a încercat să reproducă muzical opere din literatură şi chiar pictură. Acesta plănuia chiar şi o operă după Prăbuşirea Casei Usher a poetului american Edgar Alan Poe, Debussy însăşi asociindu-se cu personajul principal.
Claire de Lune este cu siguranţă cea mai cunoscută lucrare a sa, fiind folosită în coloana sonoră a diverse filme, dar şi „Arabesque No. 1”, „Prelude to The Afternoon of a Faun”( inspirată din versurile simbolistului Mallarme), „Reverie şi Beau Soir, „La Mer,” „Pelléas et Mélisande” (după o piesă de-a lui Maurice Maeterlinck), „Nocturnes”, „Images”, „ Jeux;”precum şi o lucrare pentru pian„Children’s Corner”, dedicate fiicei sale.
Sursă foto: www.emsdettenervolkszeitung.de
