La 8:00 a.m. cand totul pare sa fie prea devreme, se intampla sa simtim pe sub nas dezmierdarea cafelei si bucuria necontrolata a unei noi zile de energie, de planuri desavarsite, ne captureaza ca pe niste inconstienti pierduti in universul miresmelor eterogene.
Aromele ne inconjoara, ne bucura simtul olfactiv, ne parfumeaza corpurile in decursul intregii zile si traim ca sa le simtim si sa profitam de ele.
Mirosurile ne provoaca, ne cauta si ne gasesc oriunde am fi, ne fascineaza sau dimpotriva, ne fac sa le respingem, ne pun imaginatia in miscare si induc beatitudine fara ca macar sa avem timp sa ne dam seama ca am fost captivati. Se intelege de la sine ca, odata corupti de puterea savorii, nu am putea sa ne imaginam o lume fara parfumuri.
Exista arome care par sa ne hartuiasca, pentru ca nu putem sa le uitam, ne plac prea mult, de aceea le cautam si le-am recunoaste dintre milioane de alte mirosuri lafel de incitante.
Aromele ne fac sa devenim subit sentimentali, cand parfumul unui om drag ne bulverseaza daca il simtim pe pielea altcuiva, ca si cum ne-ar fura prezentul.
Aburii parfumati ne amintesc, prin niste procese, carevasazica, neurochimice, de trairi pe care le credeam uitate.
Mirosul felurilor de mancare preferate din copilarie, a ceaiului, a unor betisoare parfumate ne aduc ragazul, pacea, o rabdarea revigoranta, careia nu ne sustragem: nu putem sa existam dincolo de spatiul aromelor, iar daca am face-o, am fi probabil niste oameni, cumva, aruncati in afara realitatii simturilor, iritati si tristi.
Aromele vindeca
In urma cu aproape sase mii de ani, chinezii, indienii, egiptentii, grecii si romanii, constientizand valoarea terapeutica a uleiurilor esentiale, le foloseau in cosmetica, parfumerie si medicina, cat si in scopuri spirituale, igienice si ritualice.
Poate ca nu v-ati convins de asta mirosind ultima achizitie parfumata de pe masuta din budoarul vostru. Lasati jos sticluta de parfum cumparata de la mall, pentru ca nu despre ea discutam.
Exista, in schimb, o metoda recunoscuta care foloseste esente si uleiuri de plante, fixand ideea vindecarii ca pe o aluzie la bogatia de arome existente in intreg universul.
Esentele ne ajuta, iar curiozitatea vine din faptul ca simtul olfactiv nu este singurul pe care acestea il supun unei incantari nemarginite.
Aromaterapia se deosebeste nu doar prin inhalare cat si prin masaj, prin contact al uleiurilor cu pielea, fiindca rezultatul se doreste drept un tratament alternativ pentru diferite infectii, stres sau alte probleme de sanatate.
Creierul nostru si intregul organism nu pot decat sa raspunda favorabil tratamentului cu arome.
Respirarea moleculelor de uleiuri esentiale stimuleaza parti din creier, aroma devenind implicit responsabila pentru sanatata emotionala, fizica si psihica.
Lavanda este una dintre plantele cel mai des folosite in practica aromaterapiei, despre care se crede ca stimuleaza activitatea celulelor amygdalei creierului, in felul in care ar face-o sedativele.
Aromaterapia este o experienta senzoriala, fizica si psihica, o metoda de ameliorare a durerii, de imbunatatire a dispozitiei, o alternativa pentru relaxare si echilibru.
Increderea in puterea aromelor esentiale poate sa vindece depresia, anxietatea, insomnia, iar efectele plantelor rezoneaza si dincolo de starea mentala, creeaza solutii binefacatoare impotriva caderii parului, a inflamatiilor pielii sau durerilor de cap.
Aromele ne vindeca invariabil si in mod brutal. Ne plac. Credem ca le putem cumpara din magazine si poseda, cand de fapt, ele ne poseda pe noi.
Ele au, pana la urma, propria lor psihologie inversa.