„Inimile vor viaţa/Nu se frâng aşa-n neştire…” scria Alexandru Vlahuţă în poezia Nu-i de ajuns. Nimic mai adevărat, iar „viaţa” inimii noastre poate fi lungă şi frumoasă, dacă o preţuim cum se cuvine.
Am auzit deseori printre cunoscuţi, sau pe canalele media, despre importanţa regimului alimentar în ceea ce priveşte sănătatea inimii. Dacă, până nu demult, ştiam cu toţii că fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul cu precădere sau sedentarismul sunt factori implicaţi direct în apariţia bolilor cardiovasculare, poate prea puţini am ştiut, sau am refuzat să auzim, că alimentaţia are de asemenea un rol foarte important în menţinerea sănătăţii inimii.
Şi aşa cum poate suntem dispuşi să credem, eliminarea anumitor alimente, aşa-zis dăunătoare, precum carnea roşie, grăsimile, prăjelile, produsele de patiserie, nu este suficientă pentru a proteja cordul. Important este să înţelegem că adoptarea unui regim de viaţă echilibrat este cheia către o stare de sănătate de invidiat. Prin regim de viaţă echilibrat înţelegem şi introducerea în alimentaţie a unor produse sau preparate, care susţin direct sănătatea inimii.
În general, când auzim de diete sau regimuri echilibrate, tindem să ne imaginăm preparate alimentare plictisitoare, fără gust şi savoare, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care preferăm alimentele procesate, dar arătoase, cu gust pregnant, însă fără beneficii asupra sănătăţii.
Ne-am propus, de această dată să vă arătăm că alimentele sănătoase pot încânta atât ochiul, cât şi toate celelalte simţuri ale tale.
Iar cum ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, micul dejun trebuie să fie suficient de consistent şi apetisant încât să ne ofere atât nutrienţii necesari cât şi bucuria unei noi zile. Aşadar, un bol cu terci de ovăz, de exemplu, peste care adăugăm felii de banană sau câteva fructe de pădure, reprezintă cu siguranţă un mod ideal de a începe ziua.
Ovăzul conţine acizi omega 3, fibre, potasiu, acid folic şi contribuie la reducerea nivelului colesterolului rău (LDL), fiind un susţinător al sănătăţii arterelor.
Consumul de somon, un peşte bogat şi el în acizi graşi omega-3, reduce tensiunea arterială şi menţine sănătatea inimii. Medicii cardiologi recomandă consumul de peşte de cel puţin două ori pe săptămână, pentru a reduce riscul de infarct miocardic.
Iar dacă nu vă place somonul, consumul altor specii de peste gras precum, macrou, hering, ton sau sardine este la fel de benefic.
Avocado, acest fruct prea puţin utilizat în alimentaţie, reprezintă o sursă de sănătate ce nu trebuie ocolită. Deşi, are un gust fad, şi o consistenţă poate neplăcută pentru unii dintre noi, avocado se poate consuma ca atare sau adăugă în multe preparate, dând o savoare deosebită acestora.
Astfel, este minunat în salate, sandwich-uri, sau la prepararea deşerturilor raw-vegane, înlocuind cu succes dulciurile procesate din comerţ. Bogat în grăsimi monosaturate, benefice pentru sănătate, avocado contribuie la reducerea colesterolului rău (LDL) şi ajuta chiar la ridicarea nivelului colesterolului bun, cu efecte benefice (HDL), care oferă protecţie cardiovasculară.
Uleiul de măsline este un aliment care nu ar trebui să lipsească din casă. Bogat şi acesta în acizi graşi monosaturati, contribuie la reducerea riscului de a dezvolta boli cardiovasculare, atunci când este consumat în mod constant.
Prezent cu precădere în dieta mediteraneană, uleiul de măsline şi-a dovedit eficientă şi prin faptul că populaţia ţărilor care au adoptat aceasta dietă sau regim (Creta, Cipru, Grecia) prezintă o incidenţă mai scăzută a bolilor de inimă.
Nucile, şi aici includem atât migdalele, nucile macadamia, caju-ul sau nucile obişnuite cunoscute de noi, conţin de asemenea grăsimi sănătoase şi sunt o importanţă sursă de fibre.
Fructele de pădure, afinele, zmeura, căpşunile, sunt o importanţă sursă de vitamine, având şi puternice proprietăţi antiinflamatoare. Acestea contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare şi chiar cancer.
Leguminoasele, precum fasolea, lintea, năutul conţin acizi graşi, calciu şi fibre solubile. De aceea, este important ca acestea să nu lipsească din alimentaţie, iar modalităţi de prepararea pentru a le da savoare, există, din fericire, suficiente.
Spanacul, cunoscut încă din desenele animate ale copilăriei, nu îşi neagă deloc povestea ci mai mult, s-a demonstrat ştiinţific, că îşi face treaba cu prisosinţă. Bogat în luteina, acid folic, potasiu şi fibre, spanacul trebuie consumat cu încredere, eficienţa sa fiind demonstrată şi în urma unor studii, potrivit cărora, persoanele care au consumat zilnic două porţii şi jumătate de spanac nu au prezentat boli cardiovasculare pentru o perioadă de 12 ani, spre deosebire de cei cu risc cardiovascular şi care nu au consumat aproape deloc legume verzi.
Seminţele de in. Deşi prea puţin cunoscute sau folosite în alimentaţia noastră, acestea reprezintă o importanţă sursa de acizi graşi omega-3 şi omega-6. Introducerea seminţelor de in în alimentaţie este, contrar opiniei majorităţii, foarte simplă.
Acestea se pot presăra pe orice salată pe care o consumăm, se pot adăuga în terciul de ovăz consumat dimineaţă sau se pot consuma alături chiar de alte seminţe, în pâinea pe care o consumăm zilnic.
Soia, deşi renegată din cauza perioadei lungi în care ne-a fost aliment de bază, aduce beneficii majore asupra sănătăţii inimii prin reducerea nivelului colesterolului, fiind în acelaşi timp şi o importanţă sursă de proteine.
Important în acest caz, este să găsim o sursă de soia organică, nemodificată genetic pe care să o putem introduce în alimentaţie. Preparatele din soia, precum laptele sau brânza tofu, sunt alimente ideale, înlocuind cu succes lactatele tradiţionale, atât în consumul direct cât şi la prepararea altor reţete.
Deci, ce ziceţi? Credeţi că un regim de viaţă care să includă aceste alimente este greu de adoptat? Noi spunem că nu şi oricum, beneficiile pe termen lung sunt cu siguranţă mai importnate decât cele pe termen scurt, precum bucuria de moment a papilelor gustative atunci când consumăm grăsimi, prăjeli sau dulciuri procesate.
Iuliana Alina Chiriac
Surse foto: