Un obicei străvechi este readus în vizor în momentul nunţii, în momentul de maximă tensiune din timpul ritualului de cununie, cel în care se schimbă verighetele sau inelele de nuntă.
Este frumos, interesant, dar aproape nimeni nu mai ştie ce înseamnă, cu adevărat, acest vechi şi tradiţional obicei. Inelele, verighetele, sunt la fel, dar este necesar să ne întoarcem în timp şi să vedem ce înseamnă, de fapt, simbolismul bijuteriilor şi, apoi, cel al pietrelor şi al metalelor din care sunt realizate.
Bijuteriile, obiecte de podoabă realizate din metale si pietre preţioase, poartă în ele întotdeauna un principiu cosmic strâns legat de simbolul metalului sau al mineralului respectiv, precum si de forma lor. Ele pot fi privite ca niste condensări ale forţelor și ale elementelor cosmice şi au un rol de protecţie şi de prelungirea vieţii.
Verigheta: este o transpunere în metal a cercului şi, de aceea, inelul simbolizează eternitatea, unitatea, legătura, unirea, fidelitatea. Astfel, poate simboliza căsătoria simbolică și eternă cu divinitatea (inelul primilor creștini), cunoașterea si înţelepciunea.
Inelul este „un semn al supunerii, iar inelul de aur, incrustat cu pietre sau având gravate anumite semne, simbolizează puterea, regalitatea, gloria, nobleţea. În popor, inelului i se atribuie si virtuţi de apărare magică: „E bine ca tot omul să aibă un inel pe deget, ca să nu se lege blestemele de el” (Goro-vei, 1916, 23).
Verigheta este realizată din aur, un simbol solar şi o întruchipare a perfecţiunii și a divinităţii. Aurul este asociază imortalităţii, cunoaşterii, inteligenţei, fiind simbolul norocului, al bogăţiei și al puterii.
Şi acum, să vorbim puţin şi despre pietrele preţioase care se pun pe verighete sau pe inelele de cununie şi să vedem care este simbolismul acestora.
Diamantul, piatră preţioasă ce este simbolul limpezimii, perfecţiunii, inteligenţei, fiind asimilată în alchimie cu piatra filosofală. Datorită durităţii sale, este simbolul tăriei si puterii spirituale. În tradiţia occidentală e simbolul suveranităţii universale, fiind un talisman universal. Numele pietrei se descifrează, în unele limbi, drept deviză a dragostei divine (diamant=dio+amando).
Rubinul, piatră preţioasă de culoarea roşie, asemănătoare cu a sângelui, cu proprietăţi vivificatoare, alungă tristeţea, apără de venin şi de anumite boli, opreşte hemoragiile, întăreşte memoria, limpezeste inima şi mintea. Când se întunecă la culoare, prevesteşte o nenorocire; se limpezeste în momentul când pericolul a trecut. Se consideră o piatră a dragostei şi a norocului.
Smaraldul este o piatră preţioasă, cu virtuţi benefice şi regeneratoare, datorate mai ales culorii sale verzi. Este cunoscută încă din Antichitate şi se spune că era foarte folosită, mai ales, în Egipt.
Romanii o consacrau zeiţei Venus (i se atribuiau proprietăţi afrodiziace). În India era un simbol al imortalităţii.
Este o piatră destinată stiinţelor secrete, fiind una dintre simbolurile lui Hermes, iar stiinţa sacră a alchimiei, patronată de acest zeu, ar fi însemnată pe o tabulă de smarald (tabula smaragdina se numește și tratatul alchimist, atribuit lui Apollonius de Tyana).
Acestea sunt câteva date inedite despre simbolismul bijuteriilor folosite în ritualul căsătoriei.
Svetlana Sauciuc
Sursa foto: