Casa solară – între tradiţie şi inovaţie

Casa ce utilizează energia solară presupune un nou concept de încălzire şi răcire completă a locuinţei, dar şi de producerea apei menajere. Încă din antichitate oamenii au înţeles că trebuie să îşi poziţioneze contrucţiile într-un loc în care razele soarelui pătrund mai uşor.

Un exemplu clasic de utilizare pasivă a energiei solare este sala Megaron, descrisă de Socrate ca fiind un sanctuar închinat zeului Apollo, construit astfel încât să reţină cât mai multă căldură solară. Megaronul, care era sala centrală a palatului, era prevăzut cu o vatră în centru, acoperişul sprijinit de coloane având o deschizătură pentru a-i permite fumului din vatră să iasă în exterior. Partea din faţă, prevăzută cu o terasă, era dispusă spre o zonă luminată în mod constant. Iarna, încăperea era protejată de frig şi vânturi de terasă, iar vara aceasta ţinea umbră. Pentru construcţia acestei încăperi era folosite nişte ziduri speciale, ce aveau rolul de a absorbi energia solară. În timpul zilei pereţii erau reci, iar seara, toată căldura absorbită era eliberată din interiorul pereţilor, încălzind încăperea.

Anul acesta fost creată prima casă solară românească. Aceasta poartă numele PRISPA, arhitectura fiind inspirată din aspectul caselor tradiţionale româneşti. Lansarea prototipului casei solare a avut loc pe data de 2 iulie în parcarea magazinului Leroy Merlin, pe șoseaua Chitilei. Proiectul este realizat de un grup de studenţi români şi va participa la concursulinternaţional de arhitectură şi tehnologii integrate, Solar Decathlon Europe. Această competiţie este una dedicată studenţilor şi are ca scop promovarea conceptului de locuinţă eficientă din punct de vedere energetic. Proiectul PRISPA este primul proiect românesc ceva participa la această competiţie.

Acest proiect are în vedere valorificarea caselor tradiţionale din mediul rural. Casa solară de la ţară este o soluţie la situaţia actuală din satele româneşti, atât din punct de vedere ecologic, economic, dar şi cultural.

Este evidentă urbanizarea zonelor rurale, deoarece casele cu arhitectura românească specifică fiecărei regiuni au început să dispară, locul gospodăriilor fiind luat de casele de vacanţă portocalii cu etaj şi grădini din care nu lipsesc piticii sau micile fântâni arteziene. Aspectul general al unei astfel de asezări este destul de haotic din punct de vedere architectural. Astfel, din nefericirene confruntăm cu o pierdere a identităţii satului autentic românesc.

Elementul cheie al acestei locuinţe este prispa, asemeni terasei Megaronului. Aceasta este un element intermediar între exterior şi interior, cu rol de protecţie la schimbările de climă. Este un loc ideal pentru a te relaxa, la umbră, respirând aerul curat de ţară.

În prezent casa este alcătuită din două camere, un dormitor şi o zonă mai mare ce poate fi folosită pe post de living şi bucătărie, precum şi un balcon interior. Aceasta a fost construită astfel încât consumul de energie să fie cât mai redus, dar există şi posibilitatea extinderii numărului de camere.

Deşi casa este construită aproape integral din lemn, din punct de vedere al rezistenţe i este în conformitate cu normele de siguranţă, menită să reziste unor catastrofe naturale, cum ar fi cutremurele.

Panourile solare şi cele foto voltaice  din exteriorul casei, generează suficientă enegie necesară unui consum normal.

Preţul casei va fi de aproximativ 70.000 euro, preţul incluzând tot, înafară de electrocasnice şi de mobilier, astfel încât să se poată încadra în programul „Prima Casă”.