Cercetătorii au constatat că principiul „zâmbește și suportă” ar putea să fie chiar un sfat perfect în situații dificile. Într-un studiul făcut de Tara Kraft și Sarah Pressman, doctorande în cadrul Universității din Kansas, s-au urmărit potențialele beneficii ale zâmbetului, asociate cu abilitatea indivizilor de a-și reveni după perioade de stres.
Pentru cercetare a fost analizat modul în care diferite tipuri de zâmbet cât și conștientizarea acestora ar putea influența abilitățile individului de a se reface după stres.
“Am vrut să examinăm ce tipuri de zâmbet pot avea beneficii relevante asupra sănătății”, mărturisește Kraft.
Zâmbetele sunt împărțite, de regulă, în două categorii: zâmbete standard, pentru care ne folosim de mușchii din jurul gurii, zâmbete curate/autentice sau zâmbete Duchenne, care antrenează atât mușchii din jurul gurii cât și pe cei din jurul ochilor.
Cercetarea arată că emoțiile pozitive ne pot ajuta în perioada de stres și că zâmbetul ne poate influența sentimentele și starea de spirit. În orice caz, lucrarea lui Kraft și a lui Pressman este prima de acest fel, menită să manipuleze tipurile de zâmbet pe care oamenii le exprimă, pentru a putea ulterior analiza efectele pe care aceastea le au, în stările tensionate.
Pentru efectuarea studiului, cercetătorii au recrutat 169 de participanți de la Universitatea Midwestern. Experimentul cuprinde două etape: una de training și una de testare. În timpul etapei de training, participanții au fost împărțiți în trei grupe, fiecare grup fiind antrenat să stăpânească diferite expresii faciale.
Participanții au fost instruiți să țină în gură bețișoare chinezești într-un asemenea mod în care să le fie antreneați mușchii faciali folosiți pentru a genera cele trei tipuri de zâmbet.
Bețișoarele chinezești au fost importante pentru această lecție, deoarece forțau oamenii să zâmbească fără ca aceștia să fie conștienți: doar jumătate dintre participanți au fost efectiv instruiți să zâmbească.
În etapa de test, participanților li s-a cerut să îndeplinească două sarcini simultan. Participanții nu au realizat că activitățile simultane aveau ca scop crearea unei situații tensionante și stresante.
Cea dintâi activitate de inducere a stresului cerea participanților să deseneze o stea, privind reflexia acesteia într-o oglindă, cu mâna pe care o folosesc mai puțin. A doua activitate cerea participanților să își scufunde mâna într-un bol cu apă foarte rece.
Participanții au ținut bețișoarele chinezești în cavitatea bucală, așa cum învățaseră în perioada de training. Cercetătorii au măsurat bătăile inimii participanților și nivelul de stres al fiecărui individ.
Astfel s-a descoperit, făcând o comparație cu participanții care au dat naștere unor expresii faciale neutre, că participanții care au fost antrenați să zâmbească și, mai ales, cei care au folosit zâmbetele de tip Duchenne au avut un puls mai scăzut după recuperarea din activitățile stresante.
Cercetătorii au schițat o concluzie generală, cum că zâmbetul din timpul scurtelor activități stresante ne ajută să reducem intensitatea reacților corpului nostru la stres.
Dacă, de exemplu, vei rămâne blocat în trafic sau atunci când știi că urmează momente de stres, încercă să zâmbești, chiar dacă nu ai niciun motiv. Acest lucru nu te va ajuta doar să “zâmbești și să suporți”, ci și să îți păstrezi inima sănătoasă!
Isabelle Perianu
Sursa articolului: psychcentral.com
Surse foto: