Încercăm tot timpul să experimentăm lucruri noi, care să ne ofere sentimente unice şi pline de adrenalină. Unele studii au remarcat existența unei părți a creierului uman, responsabilă pentru dorinţa de aventurare în diferite situaţii riscante. Experţii consideră că aceasta este și o formă de autocunoaştere și poate tocmai de aceea sporturile extreme au din ce în ce mai mulți adepți.
Alţi autori descriu pasiunea pentru sporturile extreme prin așa-numita teorie modernă a lui Icar, un mod prin care oamenii capătă încredere în sine. Senzaţia este, cu siguranţă, unică, de nedescris și testează limitele umane.
Paraşutismul. Pentru a practica acest sport extrem ai nevoie de un brevet de paraşutism de la Aeroclubul României, cursurile sunt gratuite pentru cei care nu au împlinit încă 22 de ani. Trebuie să știi că în România este necesar să îţi deschizi paraşuta imediat ce te arunci în aer, spre deosebire de alte ţări unde este permis şi free fall-ul.
Bungee Jumping: acest sport necesită mult curaj şi rezistenţă. Acestea se capătă prin experienţă. Bungee jumping-ul este inspirat dintr-un ritual al băştinaşilor Ni-Van. În momentul în care un tânăr ajungea la maturitate, acesta se aruncă de pe o stâncă, legat cu o liană, pentru a-şi demonstra curajul.
Săritul cu coarda se face de pe o clădire sau de pe un pod, dar au existat şi cazuri în care s-a folosit un elicopter sau un balon cu aer cald. În România există câteva locuri amenajate pentru această activitate: Parcul Herăstrău, Staţiunea Neptun, Mamaia, Munţii Postăvaru-Cheile Râşnovei şi Barajul Vidraru.
Kitesurfing: a devenit din ce în ce mai popular pe litoral. Acest sport presupune utilizarea unui zmeu. Echipamentul este destul de scump, ai nevoie de mai multe elemente: ham, vestă de protecţie, bară de protecţie, placă. În România există două şcoli ce oferă cursuri de kitesurfing, ambele la Mamaia.
Wingsuit Flying: este cea mai nouă metodă de paraşutism, implică utilizare unui costum „de pasăre” sau de veveriţă zburătoare. Costumul este similar celui de ski, dar cu „membrane” în jurul mâinilor, precum ale veveriţelor zburătoare, pentru a plana.
Pentru aterizare este folosită o paraşută. Acest sport este destul de dificil, deoarece trebuie să stai tot timpul cu mâinile şi picioarele foarte bine întinse pentru a evita răsucirile şi pentru a controla planarea.
Toată lumea a auzit de snowboarding, dar se pare că avem o alternativă şi pentru regiunile deşertice, anume sandboarding.
Sanbording-ul este un sport conceput pentru dunele de nisip din Africa, Australia şi Brazilia. Este mai puţin popular decât snowboardingul pentru că este ceva mai dificil. Pe placa se aplică ceară de parafină, pentru o alunecare uşoară.
Tu ce alte sporturi extreme mai cunoști sau ai încercat?
Cristina Mîrzoi
Surse foto:
